Sat, comuna Coţuşca, situat la cinci km sud de reşedinţa comunei, doi km sud-vest de satul Nichiteni, un km nord-est de satul Sarata-Drăguşeni, pe malul stâng al Pârâului Bodeasa.
Sat înfiinţat pe partea de sud a moşiei Nichiteni după împroprietărirea din 1919-1922, când au primit aici pământ locuitori din satele Teioasa, Păltiniş, Conceşti, Suharău etc., unde nu era suficient teren pentru satisfacerea celor îndreptăţiţi a deveni stăpâni.
Primii săteni au venit pe locurile unde au primit pământ în 1925: Barbacaru P. Vasile, Marcan Vasile, Râmbu Gheorghe, Boz Vasile, din satul Teioasa; Gheorghiciuc Gh., din satul Conceşti, Crâşmaru din Păltiniş, Buche Gheorghe din Suharău etc.
Neavând voie să-şi construiască locuinţe pe terenul pe care îl primiseră din moşia lui Artur Rosetti, noii stăpâni şi-au construit bordeie în marginea ogoarelor. În anul 1926 s-a delimitat vatra noului sat, au început să se construiască alte case şi au venit şi alţi săteni până în 1929.
Numele satului s-a dat în onoarea regelui României, Ferdinand, pentru a păstra în memoria locuitorilor numele celui care a realizat România Mare şi a consfinţit marea împroprietărire a ţăranilor. Din 1948 satul s-a numit Mihail Kogălniceanu, căci trebuiau uitate faptele regalităţii.
Nevoile religioase ale sătenilor au fost asigurate de biserica din satul Nichiteni până în anul 1955 când s-a construit locaş de biserică în sat, cu pereţii din chirpici de lut, căptuşiţi în interior şi exterior cu scândură de răşinoase, pe temelie de beton.
Preoţi slujitori: preoţii de la Parohia Nichiteni.
Şcoala din satul Ferdinand s-a înfiinţat în anul 1936 şi a funcţionat, la început, în casele lui Dumitru Ilaş, apoi în casele unei văduve, Petrăriţa, până în anul 1959, când s-a dat în folosinţă localul propriu al şcolii. Şcoala a funcţionat de la înfiinţare până în anul 1966 cu clasele I-IV. Din 1966 şcoala funcţionează cu clasele I-VIII, fiind frecventată în clasele V-VIII şi de copiii absolvenţi ai claselor I-IV din satul Sarata-Drăguşeni.
În anul 2003, în satul Mihail Kogălniceanu s-a construit un local nou de şcoală cu fonduri provenite de la Banca Mondială.
Partea moşiei lui Artur Rosetti, rămasă după împroprietărirea din 1919-1922, a fost vândută de acesta unor evrei: Şmilovici, Iancu Cotâr, Noe Tâlmaciu, care au stăpânit-o până în 1946.
